Anul acesta se împlinesc 33 de ani de la primul Pod de Flori de pe Prut. Atunci, în data de 6 mai 1990, în pofida faptului că Moldova încă era sub ocupație sovietică, între orele 13:00 și 19:00, s-a permis ca românii din dreapta Prutului să treacă râul, adică vama dintre URSS și România, fără de vize. Peste 1 200 000 de oameni au participat la acel eveniment istoric. Nu le-a ajuns puțin mai multă voință și determinare conaționalilor noștri ca Podul de Flori să fie acel eveniment ce să reunească definitive Basarabia cu România. Nu le-a ajuns românilor determinarea germanilor, care în 1989, într-un eveniment similar, când germanilor din Berlinul de Est li s-a permis să treacă fără vize în Berlinul de Vest, au dărâmat efectiv zidul ce-i despărțea și au reunificat Germania. Al doilea Pod de Flori a avut loc în data de 16 iunie 1991, adică cu doar 3 luni înainte ca Republica Moldova să-și declare independența față de Moscova. Atunci, deja locuitorii din RSSM au putut să treacă fără acte hotarul în România. Primul și al doilea Pod de Flori transmiteau un mesaj clar întregii lumi – poporul român vrea să se reunească, moldovenii din dreapta și din stânga Prutului nu vor să mai aibă hotar între ei. Însă, din cauza clasei politice din acea perioadă, din cauza că Bucureștiul abia ieșise din epoca lui Ceaușescu, iar în locul acestuia a venit Ion Iliescu, un comunist mascat, reunirea nu s-a produs.
În 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Acest lucru a fost confirmat și de către fostul ambasador român, Aurel Preda. Snegur a trimis la București doi emisari care să-i propună lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a întâlnit în octombrie 1991, adică după ce Republica Moldova și-a declarat independența, în Parcul Bordei din București, cu Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Chișinau și Anatol Plugaru, directorul SIS de atunci. Sigur, nici Mircea Snegur nu era mânat doar de conștiința națională, așa că Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur funcția de vicepreședinte al României. Ion Iliescu a primit propunerea de reunire a Basarabiei cu România și de la Ion Hadârcă, pe atunci acesta fiind șeful Guvernului în exil din timpul puciului de la Moscova. Refuzul lui Ion Iliescu era dictat evident de Moscova, care chiar dacă se confrunta cu prăbușirea imperiului, prin agenții săi ajunși șefi de stat, precum Iliescu, făcea tot posibilul ca să-și mențină influența în fostul spațiu sovietic cu gândul că într-o zi, când se va simți pregătit, Kremlinul să refacă hotarul URSS, cam ceea ce tot încearcă Putin începând cu 2014.
Pe Iliescu îl va judeca istoria, însă acum, la 33 de ani de la Podul de Flori, ar trebui să meditați fiecare din voi – ce aveți de câștigat din faptul că pe Prut există puncte vamale? Sau, ce veți avea de pierdut fără hotarul de pe Prut? Mai ales în contextul rândurilor tot mai mari care le vedem la Vama Albița, dar și la celelalte puncta vamale, de ce noi nu am repara greșeala istorică din 1990? Vor unii afectați de propaganda rusă să accepte sau nu, dar soarta noastră, viitorul nostru, este și trebuie să fie doar împreună cu cel al fraților de peste Prut. Nu trebuie niciun fel de dovezi ca să conștientizeze fiecare că în spațiul carpato-danubiano-pontic locuiește unul și același popor. Chiar și cei ce se țin de statalitatea moldovenească din perioada lui Ștefan cel Mare, ar trebui să înțeleagă niște lucruri simple. În primul rând că Moldova lui Ștefan a fost ruptă în două anume de ruși, în 1812. În al doilea rând, stră-străbunicul lui Ștefan cel Mare, Bogdan I întemeietorul Țării Moldova era din Maramureș, iar mama sa, Maria, era din Oltenia. Pe scurt, e clar și din astea că încă de atunci în acest spațiu se vorbea una și aceeași limbă, era unul și același popor. Revenind la Podul de Flori, dacă de exemplu 2 milioane de oameni ar repeta evenimentul și ar merge la Prut ca să ceară scoaterea hotarului nedrept, credeți că cineva s-ar mai împotrivi? Mai ales că aproximativ 1 milion de cetățeni ai Republicii Moldova și-au redobândit deja cetățenia română. Vă rog să vă gândiți la asta, mai ales când veți sta vreo două ore ca să treceți vama în România, iar răspunsul să-l lăsați în comentarii. Vă îndemn ca să vă abonați la canalul de Telegram, la pagina de Facebook și pe TikTok.
